Noi in Spania
 

Congresul Românilor de Pretutindeni a reunit compatrioți din 14 țări

zoom Congresul Românilor de Pretutindeni a reunit compatrioți din 14 țări

30 iunie 2016

Reprezentanți ai comunităților românești din diaspora au ales Consiliul Românilor de Pretutindeni și au dezbătut, analizat și redactat textele Statutului și Regulamentului de funcționare al acestui for de reprezentare a compatrioților din străinătate în fața autorităților Statului român. Acțiunea a avut loc în cadrul primei reuniuni a Congresului Românilor de Pretutindeni, ce a avut loc pe 24 și 25 iunie, la Palatul Parlamentului. Evenimentul a fost organizat de Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe.  

În discursul de la începutul congresului, deputatul pentru Diaspora Aurelian Mihai, membru al Secretariatului Tehnic al Congresului Românilor de Pretutindeni, a reamintit că acesta se organizează „în conformitate cu prevederile articolului 8 din Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni nr. 299/2007, republicată, anual, sub egida Parlamentului României”.  

La Congres au participat 49 de delegați avizați de Secretariatul Tehnic al Congresului pe baza dosarelor cu 250 de semnături depuse, conform Metodologiei privind organizarea alegerii delegaților la Congresul Românilor de Pretutindeni. Au fost reprezentanți ai comunității române din 14 state: Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Belgia, Grecia, Israel, Bulgaria, Serbia, Austria, Republica Moldova, Ucraina, Kazahstan, Statele Unite ale Americii. 

Au luat cuvântul autorități din instituții a căror activitate este strâns legată de comunitatea românilor din străinătate: Dan Stoenescu, ministru delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni ; Petre Guran, secretar de stat în Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe; Sandra Pralong, consilier de stat în Departamentul pentru Relația cu Românii din afara Granițelor din cadrul Administrației Prezidențiale; senatorul Marcel Bujor, președintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senatul României; Rodica Nasar, vicepreședinte al Camerei Deputaților; Mircea Lubanovici, deputat pentru Diaspora, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării; senatorul Mariana Câmpeanu, fost ministru al muncii; Alexandru Petrescu, director general în Poșta Română; Cristina Leorenţ, director TVR Internaţional.

Ministrul Dan Stoenescu a spus că românii din diaspora trebuie să formeze „comunități active, puternice și, mai ales, mature”.

„Relația cu românii de pretutindeni reprezintă o componentă importantă a politicii externe a României și o prioritate pentru instituțiile Statului. Cunoaștem faptul că problemele sunt diverse, problemele sunt multe, iar așteptările sunt mari, dar cred cu tărie că avem toate premisele să creăm o legătură cu dumneavoastră care să fie în beneficiul nostru, al tuturor”, a declarat Dan Stoenescu.

Secretarul de stat Petre Guran a vorbit despre rolul României în Uniunea Europeană, în special prin intermediul diasporei.

„Pe de o parte sunteți ancora României în Uniunea Europeană, majoritatea dintre dumneavoastră sunteți ambasadorii societății românești pe celelalte continente”, s-a adresat delegaților la Congres.

Consilierul de stat Sandra Pralong a declarat că diaspora și românii de pretutindeni nu ar trebui să mai fie „tărâm de bătălie politică”.

„Ne dorim cu adevărat ca diaspora și românii de pretutindeni să nu mai fie tărâm de bătălie politică. (...) Vocea dumneavoastră este prea importantă pentru statul român să ne reîntoarcem la vechile metehne. Este pentru prima oară când cel mai înalt demnitar al Statului român a declarat românii de pretutindeni prioritate strategică pentru România”, a spus Sandra Pralong.  

„Organizarea unei prime reuniuni se dovedește a fi pe cât de bine-venită în contextul unei prelungite așteptări (...), pe atât de dificilă, având în vedere faptul că, neexistând un precedent, multe aspecte specifice trebuie adecvate din mers. (...) Prin intermediul dumneavoastră, vocea românilor de pretutindeni se aude nemijlocit în Parlamentul României și va continua să se afirme instituțional prin intermediul Consiliului Românilor de Pretutindeni”, a apreciat Rodica Nasar.

Deputatul pentru Diaspora Mircea Lubanovici a făcut referire la stabilirea unor reguli clare în ceea ce privește crearea Consiliului românilor din Diaspora.

„Ne-am dorit ca acest congres să aibă loc, dar nu oricum. Ne-am dorit ca participanții să fie în mod corect reprezentanți din toată lumea. Este un prim pas în ceea ce trebuia să se întâmple de multă vreme. (...) Va trebui să stabilim în mod concret numărul corect de reprezentanți pentru fiecare țară. (...) Va trebui să definim care este scopul acestui congres. (...) Consider că este extrem de important ca dumneavoastră, delegații, să definiți în mod clar care va fi participarea românilor din diaspora din punct de vedere politic, economic și social în România”, a declarat Lubanovici.

Senatorul Mariana Câmpeanu, fost ministru al muncii, a cunoscut „foarte multe dintre problemele românilor din străinătate” și lucrează la rezolvarea acestora, acum, din Parlament. „Atunci când vreți să faceți ceva pentru țara voastră, să o faceți, indiferent de conducerea politică. Dacă țara e bine, și dumneavoastră veți fi”, a spus. A declarat că așteaptă propuneri din partea românilor din străinătate pentru a colabora pentru binele cetățenilor.  

La fel ca și ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Dan Stoenescu, și Alexandru Petrescu, director general în Poșta Română, a vorbit despre colaborarea instituției pe care o conduce în desfășurarea procesului de înscriere a românilor din străinătate în Registrul Electoral. I-a îndemnat pe reprezentanții românilor de pretutindeni să îi încurajeze pe membrii comunităților de unde provin să se înscrie în Registrul Electoral în vederea alegerilor parlamentare din acest an.  

După intervențiile autorităților invitate, cei 49 de delegați și-au prezentat, pe scurt, CV-ul și au vorbit de obiectivele lor dacă vor fi aleși în Consiliul Românilor de Pretutindeni.    

Păstrarea identităţii naţionale prin limbă şi cultură, sprijin pentru redobândirea cetăţeniei române de către cei care au pierdut-o din motive legate de istoria țărilor în care trăiesc,  serviciile consulare, deschiderea de biblioteci, organizarea de cursuri în limba română sunt probleme ridicate de reprezentanţii comunităţilor de români din străinătate.  

Consilierul de stat Pralong a atras atenția că „membrii Consiliului trebuie să își găsească timp, în mod serios, să consulte comunitatea, să îi asculte problemele, sugestiile de îmbunătățiri. De asemenea, să vină cu propuneri concrete care să reprezinte într-adevăr comunitatea română. Ei nu se reprezintă pe sine sau pe grupul lor de prieteni, ci deja au răspundere în fața comunității. Ne vom asigura că membrii comunității știu că cei aleși sunt reprezentanții lor. Deci este o mare răspundere, o mare implicare”.

După dezbateri, care au avut și momente mai aprinse, a fost ales Consiliul Românilor de Pretutindeni, care are 35 de membri, după cum au votat cei 49 de delegați. Între aceștia, din Spania sunt Niculina Saroz, traducător și interpret autorizat, ce locuiește în Gijón; Daniela-Ramona Ene, președinta Asociației de femei Rază de Soare, cu sediul în Comunitatea Madrid; Gabriel Manuel Ionete Păduraru, din Castellón de la Plana.      

Președinte al Consiliului Românilor de Pretutindeni a fost ales prin vot pastorul Marius Livanu, care a reprezentat comunitatea de români din Italia. Prim-vicepreședinte a fost desemnat Tommy Tomescu, din Marea Britanie. Între cei șase vicepreședinți se numără și Niculina Saroz, din Spania. Secretarul Consiliului este Aleksander Savic, din Serbia.

Marius Livanu a declarat că în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Românilor de Pretutindeni va lupta pentru unitatea diasporei: „Nu vreau să existe în nici un fel nici o competiţie între nord şi sud, dincolo de ocean, dincoace de ocean, cei mai de aproape sau cei de departe, cei din Italia sau cei din altă parte. Toţi suntem români din afara graniţelor ţării şi toţi trebuie să lucrăm pentru binele tuturor românilor. Eu vreau ca astăzi să fie un moment de cotitură care într-adevăr să demonstreze că românii din diaspora sunt şi vor să fie şi să rămână uniţi, pentru unitate. Este lucrul cel mai important care îl avem de făcut în cele ce urmează”.

Niculina Saroz, vicepreședintă în Consiliul Românilor de Pretutindeni, ne-a declarat că „încă nu asimilez vestea. Dar pot spune totuși că mă simt mândră! De ce? Nu am pregătit un discurs. În momentul în care m-am prezentat în fața tuturor și atunci când am vorbit cu colegii mei, am vorbit cu sinceritate. Nu știu ce le-am transmis însă, o parte din ei au spus că m-au votat pentru că am demonstrat că nu m-am prezentat la București cu scopuri sau interese ascunse. De aceea mă simt mândră! Că am reușit să mă arăt colegilor mei, sau cel puțin celor care mi-au oferit șansa de a o face, așa cum sunt eu”.

„Noutatea este adusă de existența pentru prima dată în România a unui altfel de for a cărui alcătuire este în totalitate formată din români care trăiesc în diaspora, potrivit legii”, a transmis deputatul pentru Diaspora Aurelian Mihai, într-un comunicat de presă. 

„Consiliul Românilor de Pretutindeni furnizează informații, analize și propuneri Parlamentului României, DPRRP, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, precum și celorlalte instituții guvernamentale competente, cu care colaborează pentru promovarea de inițiative legislative referitoare la românii de pretutindeni, respectiv la realizarea și aplicarea programelor destinate comunităților românești.

În atare condiții, Ministerul Afacerilor Externe, prin DPRRP, va trebui să asigure secretariatul tehnic al Consiliului Românilor de Pretutindeni și finanțarea activității acestuia, iar Guvernul României, să ofere Consiliului un spațiu corespunzător pentru desfășurarea activităților sale”, a mai comunicat deputatul.

Delegații își vor desfășura activitatea voluntar.    

După alegerea Consiliului Românilor de Pretutindeni, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni a cerut cuvântul  pentru a declara că „munca pe care acest Consiliu o va întreprinde de acum încolo este o muncă benevolă, voluntară și DPRRP vă asigură doar suportul logistic necesar desfășurării activității. Vă felicit pentru decizia pe care o luați și pentru disponibilitatea de a lucra benevol în folosul românilor de pretutindeni”.

Ministrul Dan Stoenescu le-a propus membrilor Congresului Românilor de Pretutindeni să semneze o declarație de integritate în care să spună că nu sunt și nu au fost implicați în cazuri de corupție, că nu au fost condamnați pentru astfel de fapte, că nu sunt implicați în conflicte de interese, în imigrații politice și traseism, că nu au ocupat funcții de conducere în fostul PCR, că nu au fost informatori ai Securității, că nu sunt ofițeri în servicii secrete.

Întrebați la conferința de presă de după alegeri ce vor face în pasul următor, aleșii au adus în discuție problematica cu care au fost delegați: problemele sociale ale românilor, problemele consulare, unificarea României cu Basarabia, cetățenie pentru românii din jurul granițelor, sprijinirea mediului asociativ etc.

Președintele Consiliului Românilor de Pretutindeni a declarat că „mai sunt mulți pași de făcut. Încercăm să adunăm toate datele comunităților, să contactăm toți liderii comunității românești din diaspora, pentru a-i aduce la masa dialogului pe toți”.

Deputatul pentru Diaspora Aurelian Mihai consideră că prima reuniune a Congresului Românilor de Pretutindeni a fost „un succes total”.

„După 9 ani de așteptare, în sfârșit, legea este respectată și aplicată, în ciuda tuturor scepticilor care «pariau» pe încă o legislatură pierdută pentru românii de pretutindeni.

Așadar, pe de o parte, Parlamentul României s-a ridicat la înălțimea așteptărilor pentru organizarea Congresului, iar românii din diaspora au demonstrat încă o dată că sunt cel mai bun ambasador al României și primul investitor pentru România”, a transmis demnitarul.

 

Biroul de conducere al Consiliului Românilor de Pretutindeni

 

 

Președinte: Marius Livanu – Republica Italiană

Prim vicepreședinte: Tommy Tomescu – Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

Vicepreședinți:

1. Giani Cătălin Huci – Republica Italiană

2. Rareș Mihai Nicula – Republica Irlanda

3. Cornel Radu Loghin – Regatul Belgiei

4. Iulian Manta – Republica Italiană

5. Bojko Stankovic – Republica Serbia

6. Niculina Saroz – Regatul Spaniei

Secretar: Aleksander Savic – Republica Serbia

 

 

Membrii Consiliului Românilor de Pretutindeni

 

1. Nikolay Plushkis, Republica Kirgiză (Kazahstan)

2. Svetlana Captari, Republica Moldova

3. Carmen Copolovici, Statul Israel

4. Iurie Levcic, Ucraina – Cernăuţi

5. Gabriela Simona Bujdei, Republica Austria

6. Ana-Maria Cuciureanu, Grecia

7. Dumitru Chihaia, Regatul Belgiei

8. Dorinel Stan, Republica Serbia

9. Rareș Mihai Nicula, Republica Irlanda

10. Marius-Vasile Maroşan, Republica Irlanda

11. Aleksander Savic, Republica Serbia

12. Ivo Filipov Georgiev, Republica Bulgaria

13. Gabriel Manuel Ionete Păduraru, Regatul Spaniei

14. Banu Ion, Statele Unite ale Americii

15. Jon Sarega, Statele Unite ale Americii

16. Iuliu Joul Tommy Tomescu, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

17. Cornel Radu Loghin, Regatul Belgiei

18. Plamka Radoslavova, Republica Bulgaria

19. Ilie Sachter, Statul Israel

20. Laura Daniela Hant, Republica Austria

21. Marius Caraman, Republica Italiană

22. Corina Mihaela Gălăţanu, Republica Italiană

23. Giani Catalin Huci, Republica Italiana

24. Cristina Irimie, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

25. Niculina Saroz, Regatul Spaniei

26. Dorin Fleşeriu, Regatul Belgiei

27. Niculiţa Ghiţă, Republica Elenă

28. Prisăcaru Gheorghe Mirel, Marea Britanie

29. Ion Magda, Republica Serbia

30. Daniela-Ramona Ene, Regatul Spaniei

31. Viorela Alina Chiriac, Republica Italiană

32. Marius Livanu, Republica Italiană

33. Bojko Stankovic, Republica Serbia

34. Claudia Zlatov, Republica Italiană

35. Iulian Manta, Republica Italiană

 

 

Acțiune:  facebook twitter google+
Comentariu

Comentarii: