Noi in Spania
 

Calvarul consumatorului: de la reclamația la Banca Națională la proces

zoom Calvarul consumatorului: de la reclamația la Banca Națională la proces

13 iulie 2017

Lista produselor financiare lansate de bănci în plină criză pentru a-și menține poziția a fost extrem de lungă, fără să le intereseze situația clienților lor. În acest context consumatorul trăiește un calvar în care unica soluție ca să reclame ce e al lui este să se adreseze justiției deși multe sentințe deja pronunțate îi dau dreptate.

Doi experți avocați în drept financiar, Patricia Gabeiras și Fernando Zunzunegui, au discutat cu Confilegal cu privire la această situație, pe baza datelor din Memoriul de reclamații al Băncii Naționale a Spaniei. 

Conform celor mai recente cifre, Banco de España a înregistrat în perioada ianuarie-aprilie anul acesta peste 8.000 de reclamații ale clienților, majoritatea relaționate cu repartizarea cheltuielilor asociate ipotecii. Sunt cu 60% mai multe decât cele 4.979 de reclamații pe care le-a primit în primele patru luni ale anului 2016.

Avocata Patricia Gabeiras crede că a sosit momentul să se modifice actualul sistem. „Dacă vom reuși ca instituțiile bancare să pună în practică sentințele organismelor superioare și rezoluțiile Băncii Naționale a Spaniei ar fi obligatorii, unele dintre ele sancționatoare, este posibil ca 80% dintre cazurile care ajung la proces să aibă o soluție mai rapidă”. Această juristă consideră că faptul că se ajunge la judecată duce la probleme serioase atât pentru judecători, „extrem de încărcați de muncă”, cât și pentru cetățeni. 

Din punctul ei de vedere, „această lipsă de eficiență a Băncii Naționale a Spaniei a ajuns și la organismele judiciare. Este o soluție foarte proastă pentru că suntem aproape de colaps, nu știm dacă se formează intenționat”. 

Pentru Gabeiras, după criză „influența instituțiilor financiare este excesivă. Nu pare logic ca după sentința Tribunalului Suprem și cea a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la clauzele suelo (clauze în contract ce stabilesc o limită minimă a dobânzii ce se aplică ratei bancare, chiar dacă dobânda scade) și chiar decretul regal al ministrului Guindos pe această temă, acestea să nu fie luate în seamă de majoritatea băncilor, fără să fie sancționate”.          

Cel mai rău în acest cerc vicios „este că, în ciuda faptului că dreptatea este de partea lor, iar sentințele, în favoarea lor, consumatorii trebuie să piardă timp și bani pentru ca drepturile să le fie recunoscute pe cale judecătorească. Această strategie de a se ajunge la proces cu tot nu este bună pentru nimeni și nu reușește să rezolve problemele nerezolvate acum, între care clauzele suelo, cheltuielile pentru ipotecă. Toate acestea se întâmplă pentru că Banca Națională a Spaniei le permite instituțiilor financiare să se joace cu această strategie”.

Fernando Zunzunegui, avocat specializat în regularizare financiară, spune că „din nefericire, Banco de España insistă în a pune solvabilitatea băncilor mai presus de interesele consumatorilor”.

Acest jurist consideră că băncile folosesc serviciul de reclamații drept truc de dinainte de calea judiciară. În același timp, amintește că Banco de España are puterea de a face efectiv sistemul de reclamații dacă acestea ar fi în cea mai mare parte obligatorii pentru organismele care nu au procedat corect.    

Zunzunegui crede că „foarte probabil, dacă s-ar demara diferite proceduri de sancționare, instituțiile bancare ar înceta cu practicile puțin transparente care afectează direct consumatorul”.  

O soluție a acestor probleme ar fi ca „Guvernul să aprobe o reformă legală a sistemului financiar pentru ca deciziile Băncii Naţionale a Spaniei să fie obligatorii, așa cum se întâmplă în țările din jur”. Acest jurist nu crede să fie nevoie să se schimbe radical sistemul, „este vorba de respectarea normativei existente și ca Banco de España să își îndeplinească obligațiile în calitate de regulator, cum este. Trebuie să fie autoritatea de pe piață, iar deciziile sale să se respecte”.     

Băncile vor trebui să plătească costurile proceselor pentru clauzele suelo dacă sunt condamnate 

Băncile vor trebui să îşi asume costurile proceselor judiciare în care clauzele suelo sunt considerate nule. Este sentinţa dată, pe 6 iulie, de Tribunalul Suprem, care s-a pronunţat pentru prima în această privinţă, în care până acum erau discrepanţe în tribunale, deoarece unele i-au obligat pe consumatori să plătească cheltuielile de judecată chiar dacă au câștigat procesele în faţa băncilor.   

Plenul Sălii Civile a Tribunalului Suprem a adoptat această hotărâre după revizuirea recursului prezentat de un client “la Caixa”  (acum Caixabank) care a denunţat clauza suelo din ipoteca sa. Atât un judecător de la Comercial din Vitoria, cât şi Audiencia Provincial din Álava i-au dat dreptate consumatorului, dar în timp ce primul judecător a obligat instituţia bancară să achite cheltuielile de judecată, Audiencia a stabilit ca respectivul client să îşi plătească partea. Acesta a făcut recurs la Suprem, care i-a dat dreptate.

Conform înaltului tribunal, costurile procesului  pentru întregul proces trebuie să fie asumate de bancă pentru că în cazul în care consumatorul ar trebui să o facă pentru instanţele anterioare Tribunalului Suprem, „s-ar produce un efect intimidator invers” şi mulţi clienţi ar evita procesul pentru că nu le rezultă rentabil.               

Acțiune:  facebook twitter google+
Comentariu

Comentarii: