Noi in Spania
 

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac: „Purtăm România cu noi”

zoom Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac: „Purtăm România cu noi”

4 decembrie 2017

Campania națională Informare acasă! Siguranță în lume, destinată românilor care doresc să muncească în străinătate, programul Diaspora Start-Up, catalogul mediului asociativ din diaspora, cursul dedicat problematicii românilor din afara României, centrele comunitare românești sunt câteva dintre temele atinse în cadrul interviului pe care ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a avut amabilitatea să ni-l acorde cu ocazia celei mai recente vizite de lucru pe care a avut-o la Madrid, în perioada 18-20 noiembrie.        

  

 

Ce a inclus agenda acestei noi vizite de lucru pe care o faceți în Spania? 

Așa cum a reieșit din discuțiile noastre, acum câteva luni, ne-am propus să fim cât mai prezenți în marile comunități românești la nivel european și în comunitățile din jurul granițelor. Este foarte important, deoarece, după cum știți, acest dialog nu se poate încheia doar cu o vizită. Trebuie să construim un dialog adevărat.

Am venit, bineînțeles, și pentru momentul extraordinar care a fost prima liturghie în limba română în Catedrala din Madrid. Un moment emoționant pentru că este și un efort de continuitate. Într-un fel, cred că am și onorat faptul că până acum părintele Teofil Moldovan a reușit, timp de 50 de ani, să construiască o comunitate, să facă un demers care să conțină și un grăunte de viitor, ceea ce este foarte important.

Am venit, practic, și într-un efort extraordinar de unitate, pentru că să ai alături reprezentanții Bisericii Ortodoxe din toate marile comunități europene spune foarte mult despre nevoia de unitate a românilor, acolo unde sunt, nevoia de unitate la nivel european și nu numai, despre faptul că problematica e comună și că atunci când acești conducători spirituali au venit alături de comunitatea din Madrid nu a fost doar un gest simbolic; a fost un gest de participare și de a arăta că suntem o singură familie, cu aceleași preocupări, cu aceleași nevoi. E un eveniment care s-a bucurat de toată considerația autorităților spaniole.

Am continuat duminică (n.r.: 19 noiembrie) cu o biserică românească care a împlinit zece ani, cea din Coslada. Am vorbit și cu copiii care merg la școala de limbă română. De altfel, scopul acestei vizite a fost de a prezenta în continuare linia strategică a ministerului legată de sprijinirea limbii române prin educație și mass-media.

Sper foarte mult că procesul de dezbatere parlamentară pe pachetul celor trei legi privind diaspora – legea 299 (n.r.: privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni), 321 (n.r.: privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora) și legea 86, privind instituirea centrelor comunitare românești – se va încheia cât de curând și că vom reuși ca anul viitor să avem o cooperare mult mai extinsă.

Știți toți cei care faceți proiecte împreună cu Ministerul Românilor de Pretutindeni cât de mare este efortul dumneavoastră, efortul nostru, ca pe un cadru legislativ care datează de 11 ani să încercăm să avem o cooperare modernă, rapidă și europeană. Este o muncă incredibilă, eu apreciez foarte mult toate asociațiile care perseverează. Pe noul cadru legislativ noi am propus să putem acorda, de exemplu, granturi. Sunt școli care funcționează de zece ani, de 15 ani, de 20 de ani, școli care în continuare primesc o finanțare pas cu pas. Cred că acordarea de granturi în domeniul educației ar fi un sprijin extraordinar. Să măsurăm aceste proiecte după obiectivele pe care și le-au atins, și nu după fiecare document pe care îl prezentăm într-un registru fiscal. Pentru că în aceste proiecte de fapt se întind elemente de identitate românească.

De asemenea, dorim ca proiecte simple, care se desfășoară în câteva zile, un festival românesc, câteva zile ale filmului românesc, o manifestare dedicată mărțișorului sau iei românești, să poată fi finanțate o singură dată, în întregime, astfel încât să venim într-adevăr în ajutorul celor care se îndreaptă spre Statul român și care așteaptă să aibă un dialog real cu noi.

Eu sunt foarte optimistă în ceea ce privește schimbarea cadrului financiar de cooperare pentru că în felul acesta vom da posibilitatea tuturor asociațiilor, și celor care au experiență, și celor noi, celor care au mijloace financiare mai extinse, care au parteneriate, care se bucură de suport local de la autoritățile din Spania și nu numai, să vină alături de noi și să înceapă să coopereze cu Statul român.

Am avut un dialog foarte interesant și cu reprezentanți ai Serviciului Consular Român din toată Spania legat de posibilitatea de a coopera pe subiectele de mare interes, legate de combaterea fenomenului de muncă la negru, a fenomenului de trafic, de sprijinul pe care îl putem acorda familiilor din România, de simplificarea procedurilor consulare, sigur, ceea ce ține de competența Ministerului Românilor de Pretutindeni, și, așa acum spun întotdeauna, cooperarea cu Ministerul Afacerilor Externe este aproape simbiotică, după cum vedeți, întotdeauna Misiunea Diplomatică este prima interfață în dialogul cu românii de pretutindeni.                               

În anii anteriori, din diferite motive, nu s-au accesat toate fondurile pentru finanțarea proiectelor propuse de comunitate. Care este situația actuală odată cu schimbările realizate de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) în ceea ce privește accesarea finanțărilor nerambursabile oferite de MRP proiectelor comunității?

Anul acesta am reușit să angajăm în dialogul cu asociațiile, în proiecte cu Ministerul Românilor de Pretutindeni, în integralitate bugetul acordat. Sigur, mai avem în fața noastră câteva săptămâni pentru a onora toate contractele care au fost semnate de minister cu organizațiile românilor de pretutindeni, este partea cea mai dificilă. După cum știți, sunt foarte multe acte financiare, foarte multe rapoarte de activitate care sunt solicitate, dar trebuie să vă spun că inclusiv în acest dialog vedem un entuziasm deosebit, chiar de multe ori auzim oameni extraordinari care ne spun că, deși încă mai au de derulat activități și ar prefera să facă toate lucrurile în tihnă, se grăbesc să trimită toate documentele necesare pentru a încheia această etapă de finanțare. Este una dintre încercările pe care le avem împreună pentru ca tot bugetul angajat să fie executat. Credem că toate proiectele pe care le vedem merită să fie finanțate în integralitatea lor.              

Care sunt rezultatele de până acum ale programului MRP Limba română-educație și comunicare?  

Am oferit în comunitățile românești anul acesta aproape 10.000 de suporturi de curs – de la abecedar la manualele de limba română și toate caietele de sprijin în predarea limbii române destinate claselor I-IV; aceste suporturi de curs s-au dus doar către școlile alternative de limbă română, nu cele incluse în programul de Limbă, Cultură și Civilizație Românească, către școlile parohiale, indiferent de cultul religios, către asociațiile care predau limba română. Într-un fel, am și inaugurat acest an școlar alternativ în Portugalia și Grecia. A fost impresionant în Grecia să vedem părinții și copiii care veneau la deschiderea anului școlar și aproape au blocat străduțele înguste din centrul Atenei. Sperăm să continuăm acest program, există cereri foarte multe, nu doar din spațiul european, există încă foarte multe asociații care nu ne-au transmis necesarul lor de manuale. Am transmis într-un program similar inclusiv manuale în Kazahstan, unde avem o comunitate care vorbește limba română și o mică școală de limba română. Credem că această osatură, care se datorează strict voluntarilor, toate aceste școli au loc datorită unui număr restrâns de persoane care vin și predau limba română pentru că simt că aceasta este o misiune personală; se datorează foarte mult preoților, soțiilor preoților, indiferent de cult. Și trebuie să spunem că se datorează părinților, în primul și în primul rând părinților, care și ei fac un efort extraordinar și, deși sunt obosiți după o săptămână de muncă și la sfârșit de săptămână trebuie să rezolve nenumărate lucruri, aleg să meargă câteva zeci de kilometri de multe ori, pentru a-și duce copiii la aceste școli, așteaptă să termine copiii orele, se întorc și investesc un lucru care, până la urmă, este cea mai mare moștenire pe care o avem și care poate este cel mai simplu de transmis celorlalți: limba română.

Dorim să extindem acest program, de altfel, când l-am început am stabilit încă două etape, ele sunt încă într-un stadiu de proiect, anume acela de a oferi cursuri și suporturi de curs în format electronic, pe o tabletă sau pe un telefon mobil. Am lansat un concurs în acest sens și dorim ca anul viitor, împreună cu Ministerul Educației Naționale, așa cum fac și alte state care au mari comunități, să putem să dăm un atestat pentru aceste ore de limba română, chiar dacă ele nu se fac într-o școală și într-un program educațional standardizat; iar acest atestat de număr de ore de limba română să poată fi ulterior folosit de acești tineri, de familiile lor, fie pentru a reveni în România și pentru ca aceste ore să le fie recunoscute ca parte a formării copiilor, fie pentru a accede la o bursă, la un alt program educațional în limba română.                    

Cum a fost primit de diaspora programul Diaspora Start-Up și în ce stadiu este? 

După cum știți, acum puțin timp am avut o întâlnire la București cu reprezentanții celor care au câștigat acest program. A fost o întâlnire extrem de interesantă, o întâlnire de lucru în care au fost discutate aspecte concrete, antreprenorii de rețea sunt în perioada actuală în căutare de parteneri în diaspora, vedeți că foarte mulți dintre ei fac acțiuni aproape peste tot și încearcă să-și găsească parteneri în mediul asociativ din diaspora. Noi le-am pus la dispoziție, în baza unui proiect desfășurat anii trecuți de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi, un catalog al mediului asociativ din diaspora. Sigur, încercăm să ținem acest catalog actualizat, l-am pus la dispoziție celor interesați, iar în perioada aceasta foarte mulți dintre ei organizează acțiuni în diferite state membre ale Uniunii Europene și nu numai, pentru a-și identifica parteneri în programele pe care vor să le deruleze.         

Vorbiți-ne, vă rog, despre cursul dedicat problematicii românilor din afara României. 

În proiectul noii Legi 299, legată de modul în care ne raportăm la românii de pretutindeni, am menționat și necesitatea încurajării mediului academic din România pentru a dezvolta programe educaționale pentru românii de pretutindeni, de studiu a problematicii comunității – programe legate de mobilitate, politici sociale, integrare, istorie – pentru că ne-am ocupat în acești ani, peste 20 de ani, în special de comunitățile aflate în Europa, din diferite perspective. Dar dacă numărăm experții adevărați, dacă ne uităm la bibliografia reală care poate fi folosită pentru ca în fața dumneavoastră funcționarii de la Ministerul Românilor de Pretutindeni de mâine să vină cu o expertiză și cu soluții reale pentru a răspunde problemelor românilor de pretutindeni, vedem că această expertiză nu este oferită astăzi de mediul academic din România.

E o problematică interdisciplinară. Universitatea București a privit această propunere cu o deschidere extraordinară. Este un curs deschis, pentru studenții Universității din București. Am aflat că vin studenți care stau în picioare pe scările micului amfiteatru, deoarece prezintă un interes foarte mare. Acest interes indică că, într-adevăr, diaspora are nevoie de oameni care să abordeze problemele voastre cu o pregătire adecvată.      

În ce etapă este inițiativa MRP de a înființa centre comunitare românești? 

După cum știți, în programul de guvernare există obiectivul deschiderii a încă cinci centre de informare a României. Centrul de informare a României corespunde destul de mult profilului centrului comunitar al României, suntem în pregătiri pentru a deschide un asemenea centru în Ucraina. Am avansat în guvern un memorandum în care am prezentat interesul nostru pentru a deschide centre similare în viitorul apropiat în Serbia, în regiunea Timocului și în Albania. Suntem, și vă spun în premieră acest lucru, în negocieri foarte avansate cu partea italiană pentru un centru în Sicilia. Sperăm ca, după aprobarea acestei legi, să putem să deschidem și centre comunitare așa cum sunt definite de noul cadru legal. Există o dezbatere extraordinară despre modul în care va fi structurată compoziția acestor centre, conducerea lor, dacă Statul român trebuie să își trimită un director sau reprezentanți în aceste centre. Toată această dezbatere arată că este nevoie de aceste centre.

Va trebui să existe și un cadru bilateral cu statele unde vom deschide aceste centre și în același timp cred că trebuie să menținem și un echilibru, astfel încât să continuăm să sprijinim mediul asociativ din ce în ce mai mult.

Vă rog să ne vorbiți despre campania națională Informare acasă! Siguranță în lume, destinată românilor care doresc să muncească în străinătate, pe care   Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a lansat-o pe 9 august, la Botoșani.      

Prima etapă a acestei campanii s-a bucurat de sprijinul autorităților italiene, ne dorim foarte mult ca a doua etapă să se realizeze în cooperare cu autoritățile spaniole, pentru că sunt foarte mulți muncitori români care vin în perioadele de muncă sezonieră în Spania, în special în domeniul agricol, și vrem să găsim împreună cu autoritățile spaniole cele mai bune metode pentru a-i informa pe cei care vin în aceste campanii asupra drepturilor lor, asupra condițiilor de muncă, de salarizare, pentru ca așteptările să fie pe măsura cadrului pe care îl găsesc în asemenea campanii.

Campania s-a desfășurat în Botoșani, Suceava și Piatra Neamț, în fiecare județ campania a arătat altfel, pentru că, e foarte interesant, fiecare comunitate, practic, dintr-o regiune a plecat fie compact într-un anumit loc, fie în diferite locuri din lume; au fost discutate subiecte extrem de interesante, de exemplu, la Suceava foarte mult s-a vorbit de copiii care rămân acasă, în Botoșani au fost aspecte legate de intervenția mediatorilor sociali și modul în care experiența lor poate fi folosită pentru a-i determina pe cei care au plecat să revină acasă. La discuțiile de la Piatra Neamț au participat foarte mulți preoți care, într-un parteneriat informal, ne acordă sprijin pentru a transmite informațiile oferite nu numai de noi, ci și de celelalte ministere către cei care au capacitatea de a-și influența familia.              

Transmiteți-le, vă rog, un nou mesaj compatrioților din Spania și nu numai!

La Coslada am vorbit despre faptul că, pe 1 Decembrie, România împlinește 99 de ani și se îndreaptă înspre Centenar. Și acești 99 de ani sunt 40 de ani, 20 de ani, 2 ani, 70 de ani din viața noastră personală. Și cred că Centenarul trebuie să reflecte faptul că noi purtăm România cu noi. Sper că fiecare dintre cei plecați de acasă va veni alături de noi măcar în proiectul legat de înfrățiri și va contribui la legarea între orașul unde se află astăzi și localitatea de unde a plecat, într-o legătură simbolică și de cooperare, ca să dea substanță acestui centenar. De altfel, pe 18 noiembrie, tineri români care studiază în România, din Moldova și Ucraina, au fost împreună cu reprezentanți ai Ministerului Românilor de Pretutindeni în proiectul simbolic de plantare a stejarilor României într-o viitoare pădure care să acopere câmpurile de luptă de la Mărăști și Mărășești. Cred că vor fi foarte multe proiecte, noi primim extrem de multe proiecte dedicate Centenarului și cred că e foarte important să ne gândim că Centenarul face parte din viața noastră, a fiecăruia.           

                                                                                                                                                                                                           Ana-Maria Cornilă

 

 

   

Acțiune:  facebook twitter google+
Comentariu

Comentarii: