Noi in Spania
 
alexandriongroup

Voturi cu gândul acasă

zoom Voturi cu gândul acasă

6 iunie 2019

Biroul Electoral Central a anunţat, pe 3 iunie, rezultatele finale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European și referendumul național, de pe 26 mai.   Potrivit rezultatelor finale ale alegerilor europarlamentare, PNL a întrunit 2.449.068 de voturi valabil exprimate, PSD – 2.040.765, Alianţa 2020 USR PLUS –  2.028.336, Partidul Pro România – 583.916, Partidul Mişcarea Populară – 522.104, iar UDMR – 476.777. Ceilalţi competitori electorali nu au depăşit pragul sau coeficientul electoral.

Partidului Naţional Liberal îi revin zece mandate, Partidului Social Democrat – nouă mandate, iar Alianţei 2020 USR PLUS – opt mandate, a anunţat purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Marian Muhuleţ.

De asemenea, Partidului Pro România, Partidului Mişcarea Populară şi UDMR le revin câte două mandate, a precizat Marian Muhuleţ, în cadrul unei declaraţii de presă susţinute la sediul BEC.

În ce priveşte rezultatele referendumului, la prima întrebare, privind interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul „da” a fost de 6.459.383, în timp ce pentru „nu” au optat 1.059.678. Numărul voturilor nule: 403.530.

La întrebarea a doua, privind interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanţe, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul „da” a fost de 6.477.865, iar pentru „nu”, 1.038.916. Numărul voturilor nule: 407.088.

În ce priveşte alegerile pentru Parlamentul European, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente a fost de 18.266.867. Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale, care s-au prezentat la urne, a fost de 9.352.472. Numărul voturilor valabil exprimate a fost de 9.069.822, în timp ce numărul voturilor nule a fost de 274.415.

În ce priveşte consultarea populară, pentru prima întrebare, numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum a fost 18.277.511, iar numărul participanţilor a fost de 7.922.591. Referitor la întrebarea a doua, numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum a fost 18.278.290, iar numărul participanţilor a fost de 7.923.869.  

În ceea ce privește Spania, la cele 50 de secţii organizate aici, la europarlamentare au votat 51.934 de cetățeni.

Spre comparaţie, la europarlamentarele din 2014 au fost 2.384 votanţi în Spania, la parlamentarele din 2016 au fost 12.222, iar la referendumul de anul trecut au fost 19.010 votanţi în Spania.

La Referendumul de pe 26 mai în Spania au votat 51.633 de cetățeni.

În ceea ce privește numărul de voturi valabil exprimate la fiecare secție de votare din Spania, rezultatele votării la alegerile pentru Parlamentul European sunt: Zaragoza, secția de votare 335: 1.330 de voturi valabil exprimate; Zaragoza, secția de votare 336: 1.253; Barcelona, secția de votare 337: 1.650; Lérida, secția de votare 338: 1.540; Girona, secția de votare 339: 1.327; Tarragona, secția de votare 340: 1.366; Palma de Mallorca, secția de votare 341: 1.267; Madrid, Ambasada României, secția de votare 342: 1.687; Madrid, Secția Consulară a Ambasadei României, secția de votare 343: 1.650; Madrid, Secția Consulară a Ambasadei României, secția de votare 344: 1.605;

Madrid, Institutul Cultural Român, secția de votare 345: 1.157; Coslada, secția de votare 346: 2.110; Alcalá de Henares, secția de votare 347: 1.895; Torrejón de Ardoz, secția de votare 348: 1.628; Arganda del Rey, secția de votare 349: 1.845;  Móstoles, secția de votare 350: 1.354; Fuenlabrada, secția de votare 351: 1.505; Guadalajara, secția de votare 352: 1.259; Telde (Las Palmas), secția de votare 353: 288; Adeje (Tenerife), secția de votare 354: 838; Ciudad Real, secția de votare 355: 581; Cuenca, secția de votare 356: 498; Tarancón, secția de votare 357: 657; Tomelloso, secția de votare 358: 1.026; Toledo, secția de votare 359: 1.318; Albacete, secția de votare 360: 473; Almería, secția de votare 361: 986; Roquetas de Mar, secția de votare 362: 948; Motril, secția de votare 363: 946; Murcia, secția de votare 364: 910; Sevilla, secția de votare 365: 585; Lepe, secția de votare 366: 359; Palos de la Frontera, secția de votare 367: 775; Málaga, secția de votare 368: 1.241; Almendralejo, secția de votare 369: 328;  

Bilbao, Consulatul General al României, secția de votare 370: 949; Bilbao, Consulatul General al României, secția de votare 371: 940; Logroño 1, secția de votare 372: 875;

Logroño 2, secția de votare 373: 804; Pamplona, secția de votare 374: 1.104; Gijón, secția de votare 375: 682; Santiago de Compostela, secția de votare 376: 277; Burgos, secția de votare 377: 1.067; Santander, secția de votare 378: 568; Alicante, secția de votare 379: 974; Benidorm, secția de votare 380: 1.232; Castellón de la Plana, secția de votare 381: 1.648; Peñíscola, secția de votare 382: 1.179; Valencia, secția de votare 383: 1.311; Gandía, secția de votare 384: 875 voturi valabil exprimate.  

În ceea ce privește numărul de votanți la referendum: la secția de votare 335 Zaragoza au fost 1.328; secția 336 Zaragoza: 1.258; 337 Barcelona: 1.517; 338 Lérida: 1.538; 339 Girona: 1.346; 340 Tarragona: 1.378; 341 Palma de Mallorca: 1.268; 342 Madrid: 1.488; 343 Madrid: 1.474; 344 Madrid: 1.415; 345 Madrid: 1.042; 346 Coslada: 1.648; 347 Alcalá de Henares: 1.719; 348 Torrejón de Ardoz: 1.324; 349 Arganda del Rey: 1.472; 350 Móstoles: 1.118; 351 Fuenlabrada: 1.212; 352 Guadalajara: 1.155; 353 Telde (Las Palmas): 286; 354 Adeje (Tenerife): 835; 355 Ciudad Real: 585; 356 Cuenca: 504; 357 Tarancón: 667; 358 Tomelloso: 996; 359 Toledo: 1.193; 360 Albacete: 469; 361Almeria: 1.002; 362 Roquetas de Mar: 970; 363 Motril: 960; 364 Murcia: 924; 365 Sevilla: 597; 366 Lepe: 367; 367 Palos de la Frontera: 734; 368 Málaga: 1.218; 369 Almendralejo: 338; 370 Bilbao: 960; 371Bilbao: 941; 372 Logroño: 876; 373 Logroño: 803; 374 Pamplona: 975; 375 Gijón: 738; 376 Santiago de Compostela: 282; 377 Burgos: 1.080; 378 Santander: 538; 379 Alicante: 983; 380 Benidorm: 1.241; 381 Castellón de la Plana: 1.630; 382 Peñíscola: 1.042; 383 Valencia: 1.311; 384 Gandía: 888.

Pentru a-și exercita dreptul la vot, mulți cetățeni români din Spania au fost nevoiți să stea la rând chiar și opt ore. 

Cornel și Georgeta Dardai au votat la secția de votare organizată în Fuenlabrada. Și-au exercitat dreptul de vot atât pentru referendumul național convocat de Președintele României, cât și pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European, nu pentru cei spanioli deoarece „ne simțim români”. Au venit la 9.45 și au votat la 11.45. „Deși sunt nemulțumit de faptul că a trebuit să stau două ore la rând ca să votez, a meritat, pentru că este vorba de principiile noastre, suntem în democrație”, ne-a spus Cornel Dardai.

„E viitorul copiilor noștri și al nostru în joc. Ca tot omul, ne gândim să ne retragem acasă, dar, în condițiile care sunt acum în țară, de exemplu, infrastructura, este dificil. Noi pentru acasă muncim, totul este pentru acasă, nu pentru aici”, a adăugat Georgeta Dardai.

„Chiar și după 14 ani în Spania, acasă este în România”, a spus Cornel Dardai, cu lacrimi în ochi. 

Vasile Adrian Zoltan a venit la vot însoțit de cei doi copii ai săi. A votat și la referendum, și la alegerile europarlamentare organizate de Statul român, nu pentru cele ale spaniolilor deoarece „spaniolii nu au atâtea probleme ca noi. Spania merge bine și fără votul meu, dar aici era extrem de important să votez”.     

Mihai S., originar din Reșița, a stat la rând „vreo două ore”. „Chiar dacă lucrez azi, a meritat. Am votat ca să contribui să se schimbe ceva în țară, deoarece, cu timpul, o să mergem cu toții acasă. Deși în viitorul apropiat nu știu dacă mă voi întoarce acasă, mă interesează România, pentru că acolo am familia. Dacă lucrurile s-ar îndrepta în țară, și mâine m-aș întoarce. În Spania nu duc lipsă de nimic, dar țara e țară”, ne-a declarat.

Ioan Stoica, în vârstă de 68 de ani, de zece ani în Spania, a stat la rând patru-cinci ore. „A meritat, merită să stai și două zile… Pentru că predecesorii noștri s-au jertfit pentru ca țara să ajungă la un anumit nivel”.

Mihaela Olteanu a stat opt ore la rând. „Sunt cu gândul la țara noastră. Am o viață stabilă aici, soțul meu este spaniol, dar eu sunt româncă, continui să am cetățenia română. Sufletul nostru este de român, oriunde ne-am duce și oricât timp am sta”, ne-a spus.

Marian Pricop a stat la rând ca să voteze de la ora 13 la 21. „Aș mai sta zile, numai să fie bine în țară”, ne-a declarat.

Iuliana Pricop, însărcinată, a așteptat cinci ore ca să voteze. „Mi-ar fi plăcut să fiu în România, dar ca aici, nu ca în țară, să trăiesc acasă la mine, dar cu condițiile de aici”, ne-a spus tânăra, originară din Călărași.

„Dacă am avea spitale, școli moderne, autostrăzi, ar fi destul de bine. Dacă nu ai infrastructură, degeaba ți se mărește salariul”, a spus Marian Pricop.     

Ioana Toader și-a exercitat dreptul de vot la secția de vot de la Ambasada României în Spania. I s-a permis să voteze fără să stea la rând pentru că era cu fetița sa de șase luni.

Este de doar trei luni în Madrid, deoarece soțul său are un contract de muncă de un an aici, în telecomunicații. „Suntem din București, avem o situație materială bună, dar am vrea să ne întoarcem la mai bine. Chiar dacă economic consider că nu sunt diferențe mari între Madrid și București, sunt de părere că, în ceea ce privește infrastructura, de exemplu, este o diferență ca de la cer la pământ”, ne-a spus.

Cornel Cazacu, de 14 ani în Spania, a votat cu gândul de a se întoarce acasă, „că am îmbătrânit pe aici”. „M-aș întoarce și mâine dacă lucrurile ar fi altfel în țară. Prima dată: drumurile, ca să te poți mișca, aici te poți deplasa oriunde și în foarte puțin timp”, a spus. „Prin votul meu de departe sper să schimb ceva în România. Îmi pasă de țara-mamă, acolo am familia, acolo îmi petrec toate concediile…”, a adăugat.

Și Stela Moglan, profesoară de engleză, de 17 ani în Madrid, speră ca votul ei să contribuie la o viață mai bună acasă.  

„Avem nevoie de oameni care să ne apere ca indivizi și drepturile noastre, care să ne recunoască aportul la dezvoltarea socială pe plan național și internațional. Toți oamenii aceștia care au plecat de la sat, de la oraș, au făcut-o cu multă durere în suflet, că nu e ușor. Nu ne-am trădat țara, așa cum scriu unii pe Facebook. Iar dacă vrei să vezi cum este afară, deții o funcție politică și susții că-ți pasă de români, vino și stai o săptămână în străinătate, ia-o de la zero, fără nici un ajutor, să vezi cum este. Aici, la atâția kilometri de țară, ne păstrăm tradițiile, dragostea față de rădăcinile noastre, religia”, a ținut să spună.  

Cu încredere în votul său, Stela Moglan declară: „Românul trăiește cu speranța «Domnule, se va schimba ceva…» Dar schimbarea stă în noi, în educație mai ales”. 

 

 

 

Acțiune:  facebook twitter google+
Comentariu

Comentarii: