Noi in Spania
 

„De-a lungul a 14 ani FEDROM a jucat un rol important în comunitatea românească din Spania”

zoom „De-a lungul a 14 ani FEDROM a jucat un rol important în comunitatea românească din Spania”

23 martie 2017

„Când am intrat în sediul FEDROM, a fost ca şi cum aş fi văzut o bucată din casa mea, din ţara mea. Mi-am dorit mult să fiu aici”, îşi aminteşte Ica Tomi, după patru ani de când a intrat în Federaţia Asociaţiilor Româneşti din Spania.

În prezent Ica Tomi este vicepreşedinta şi secretara FEDROM, federaţie cu o istorie de 14 ani.

Despre începuturile acestei cunoscute federaţii de asociaţii româneşti am stat de vorbă şi cu Miguel Fonda Ştefănescu, preşedintele Federației Asociaţiilor Româneşti din Spania. „FEDROM-ul a fost fundat la iniţiativa a doi spanioli. La început, ca preşedinte al federaţiei, a fost desemnat, informal, domnul Gheorghe Găinar, dar numele lui nu a fost în acte. Asta a fost în 2002. În prima fază FEDROM-ul a fost format din șapte-opt asociaţii – majoritatea din Castellón, Asociaţia Coslada-San Fernando, cea condusă de domnul Găinar şi Rom Madrid. Apoi, în 2003, a venit şi asociaţia România, a cărei președintă era doamna Doina Făgădar, iar eu, vicepreşedinte”.

„În 2004 am fost ales la conducerea FEDROM. Apoi am fost reales, pe bază democratică, cea mai recentă alegere a comitetului de conducere al federaţiei s-a făcut în 2015”, a adăugat. 

Cu ce obiective s-a înfiinţat federația? „Pe primul plan am pus şi punem identitatea, imaginea şi tot ce are legătură cu diaspora română în Spania. Un alt obiectiv a fost să luptăm împotriva muncii la negru şi a traficului de persoane. Un alt rol al FEDROM-ului a fost şi este de mediere între instituţii şi cu instituții. Avem acorduri semnate cu primăriile din Corredor del Henares, cartelul Alfa, UGT, cu 15 biblioteci din ţară, Agerpres, cu Partida Romilor. Între scopurile noastre se numără şi creşterea spiritului critic al românilor din diaspora înspre ce se întâmplă în România şi situaţia lor în Spania. Am dorit să-i «trezim», să fie o colectivitate mult mai critică şi mai activă”, a răspuns Miguel Fonda.

„Din păcate, după 14 ani, în această direcţie nu am reuşit prea mult. E foarte greu să luptăm împotriva spiritului individualist şi a lipsei de voinţă de a colabora şi de a lupta colectiv cu problemele. Aceasta este o mare povară a românilor”, a adăugat.  

De-a lungul anilor FEDROM a desfășurat peste 50 de proiecte, majoritatea dintre acestea finanţate de autorităţile spaniole, cinci, de cele române.

„80%-90% au fost proiecte sociale. Autorităţile nu pot să facă ceea ce o asociaţie sau un ONG poate să facă. Unul dintre obiectivele federaţiei a fost şi este sprijinirea românilor care se confruntă cu bariera lingvistică la realizarea de documente de rezidenţă. Am fost şi în Gallinero, unde a fost nevoie de prezenţa mediatorilor interculturali. Acum câţiva ani FEDROM a contribuit la desfiinţarea unor reţele de traficare de copii romi. În 2008 şi 2009 cetăţenii recurgeau mult la chat-ul FEDROM pentru probleme, am ajuns la 35.000 de persoane pe an. Şi răspundeam”, ne-a informat Miguel Fonda Ştefănescu.       

„Întotdeauna am avut cel puţin un mediator intercultural în FEDROM. Din păcate, din motive economice, acum nu mai avem”, a spus.

În 2009 Federaţia Asociaţiilor Româneşti din Spania a inaugurat, în Coslada (Madrid), Europe Direct, un punct de informare europeană pentru toţi cetăţenii, care le-a permis locuitorilor din regiune să se informeze despre legile europene, despre mobilitatea în UE, pe scurt, să pună orice fel de întrebări în legătură cu Uniunea Europeană şi să primească răspunsuri. „De proiectul Europe Direct au beneficiat, anual, aproximativ 1.500 de persoane, timp de cinci ani”, a adăugat.   

Însă sfârşitul anului 2012 a fost „ca un punct zero” pentru FEDROM, îşi aminteşte Miguel Fonda Ştefănescu. „Am fost într-o situaţie foarte complicată, nu se ştia precis dacă FEDROM se închide sau merge mai departe pentru că dintr-odată nu a mai fost finanţare, iar fără finanţare nu poţi să rezişti când ai un sediu, plăteşti o chirie, cheltuieli, ce se ridică la circa 1.000 de euro pe lună, fără să mai vorbim de angajaţi”.  

Faptul că din 2007 suntem cetăţeni ai Uniunii Europene ne-a adus o mulţime de beneficii. Însă în ceea ce priveşte finanţarea proiectelor asociaţiilor de români au apărut dificultăţi. „Autorităţile spaniole nu acordă sprijin economic pentru activităţi ale românilor pentru că sunt cetăţeni europeni, cum nu acordă sprijin nici norvegienilor, italienilor. Consideră că trebuie să sprijine proiectele cetăţenilor din ţările terţe”, a declarat Miguel Fonda Ştefănescu.

„Ne consideră cetăţeni la nivelul lor, care nu au nevoie de ajutor, dar, practic, realitatea nu este aşa, o ştim cu toţii”, a adăugat Ica Tomi.  

În 2012 FEDROM a înfiinţat Biblioteca Lucian Blaga. „Am reuşit să adunăm 5.000 de volume de carte românească. A fost o donaţie de la Biblioteca Judeţeană din Bistriţa-Năsăud, peste 1.000 de volume. Restul le-am adunat prin donaţii”, a spus Miguel Fonda.  

„Cel mai tare m-a impresionat când am văzut copilașii din România punând în cutii cărţi pentru FEDROM. Au ajuns la noi şi desene, şi mesaje pentru copiii de aici. Din păcate, acum cele 5.000 de cărţi sunt într-un depozit, încercăm să le punem într-o bibliotecă, chiar şi spaniolă, pentru a putea fi citite”, a adăugat Ica Tomi.  

În 2013 Federaţia Asociaţiilor Româneşti din Spania a început să facă mai ales proiecte culturale. „Românii se integraseră mai ferm în societatea spaniolă, nu mai aveau nevoie de o activitate socială atât de intensă, am început să lucrăm mai mult pe cultural. Iar proiectele culturale au dat o vizibilitate foarte mare FEDROM-ului”, a declarat Miguel Fonda.  

Pe 19 și 20 septembrie 2015, Teatrul Jaramilla din Coslada a găzduit Festivalul Internaţional de Folclor Dor cu dor, pe durata a două zile. „Alături de artiști români rezidenți în Spania, au urcat pe scenă grupuri folclorice din Bulgaria, Ecuador și Spania. Iar din România au venit Domnica Dologa, membră a ansamblului Dor românesc, din Bistrița, o voce de aur a cântecului popular din Transilvania, şi Ion Creţeanu, unul dintre ultimii 20 de cobzari ai României, membru al Uniunii Muzicienilor Interpreți din România şi declarat de UNESCO Tezaur Uman Viu. Cu aceeaşi ocazie am organizat şi o expoziție de costume populare, ceramică, obiecte de artizanat, pictură sub semnătura unor cunoscute artiste românce. La spectacol au fost 800 de persoane, în cele două zile, capacitatea maximă a sălii a fost de 400 de locuri. Dar în schimb, jos, expoziţia de pictură şi artă populară pe care am organizat-o cu acest prilej a fost vizitată de peste 1.000 de persoane. Le-am arătat prietenilor noștri de alte naționalități o parte din cultura noastră, iar noi am cunoscut o parte din cultura altor popoare”, a spus Ica Tomi.

„Finanţator a fost Comunitatea Madrid, colaboratori, Primăria Coslada şi Institutul Fraţii Golescu, din România. Cu sprijinul Grupului Lider Expert am putut să plătim artiştii din România”, a adăugat.   

Mulţi dintre noi ne amintim de spectacolul Nunta Zamfirei, organizat de Asociația România, FEDROM și Asociația Salva, în colaborare cu Direcția Generală pentru Servicii Sociale şi Integrare Socială din Comunitatea Madrid şi Asociația Socioculturală Dor Român, pe 7 mai 2016, la Ateneul din Madrid. Spectacolul muzical, având ca temă centrală poezia omonimă a lui George Coșbuc, a fost conceput ca o nuntă tradițională românească. „Au urcat pe scenă 50 de oameni, amatori. Două luni de zile am făcut repetiţii, pe bază de voluntariat. A fost extraordinar de frumos, au fost cel puţin 150 de persoane care nu au mai avut loc”, îşi aminteşte vicepreşedinta FEDROM. „Am avut sprijin de la Comunitatea Madrid, care ne-a plătit sala, tehnicianul”, a ţinut să precizeze.

Ne bucurăm să vă anunţăm că în curând, pe 22 aprilie, la ora 16.30, Asociația Salva, din cadrul FEDROM, va organiza la Museo del Traje din Madrid, în bibliotecă, un nou eveniment cultural, ce va include o expoziție de covoare, prosoape tradiţionale româneşti, o prezentare de costume populare, un recital al unor interpreți de muzică populară. „Vom prezenta arta populară românească cu simbolistica ei, participanții la eveniment vor coase un simbol din costumele populare românești sub îndrumarea participantelor la cursul de artizanat organizat de asociația noastră”, ne-a dezvăluit Ica Tomi, preşedinta asociaţiei.

În prezent în FEDROM sunt 39 de asociaţii, din toată Spania: din Comunitatea Madrid, Galicia, Asturias, Navarra, Aragón, Cataluña, Valencia, Murcia, Andalucía, Extremadura, Castilla y León. „Am fost cinci, opt, 16, douăzeci şi ceva…”, îşi aminteşte Miguel Fonda Ştefănescu.  

„De-a lungul a 14 ani FEDROM a jucat un rol important în comunitatea românească din Spania, în primul rând, este cea mai mare organizaţie de români din istoria Spaniei.

S-au făcut lucruri bune, s-au făcut lucruri rele, pentru că FEDROM a lucrat cu oameni, oamenii lucrând cu oameni. S-au făcut greşeli, dar s-au şi realizat foarte multe lucruri care rămân în memorie. Pe an erau peste 2.000 de persoane care deschideau direct uşa FEDROM-ului, pentru o nevoie sau alta, pentru a împrumuta o carte de la bibliotecă… Şi nu mă refer la cei care participau la evenimente. Se făcea orientare în câmpul muncii, am ajutat, am mers la instituţii cu persoane care aveau diferite probleme şi nu stăpâneau spaniola”, a spus Ica Tomi.

Din februarie anul trecut FEDROM are un nou sediu. „Neavând mijloace economice, a trebuit să renunţăm la sediul iniţial. Din fericire, preşedintele Federaţiei Regionale a Asociaţiilor de Vecini din Madrid ne-a ajutat să avem un birou în sediul organizației pe care o conduce. Adresa este San Cosme y San Damián, etaj 1, uşa 1, Madrid. În prezent nu avem telefon fix, vă putem da numărul de telefon mobil, 673 036 697. Pot să vină din nou cetăţenii, însă îi rugăm să ne contacteze mai întâi prin telefon, pentru că acum FEDROM nu are nici un angajat”, a spus Miguel Fonda.

„Ne dorim să reuşim ca măcar de două ori pe săptămână, câte două ore, să facem mediere. Pe pagina noastră de Facebook lumea ne tot întreabă unde este biblioteca. Ne reorganizăm, în fiecare sâmbătă, asociaţia Salva, pe care o conduc tot eu, face un curs de artizanat, în care le învăţ pe multe fete să facă ii. Până acum circa 100 au luat diploma. Şi vin, şi vin. De anul trecut colaborăm şi cu basarabenii din Madrid, care încă nu s-au organizat într-o asociaţie. Avem şi o grămadă de copilaşi cu care lucrăm, la care în decembrie a venit Moş Nicolae… Când vine Moş Nicolae, toţi copiii ştiu limba română…”, a spus Ica Tomi, zâmbind. „Rezistăm, poate, cine ştie, ca pasărea Phoenix, ne vom reveni…”, a adăugat vicepreşedinta FEDROM.     

 

 

Acțiune:  facebook twitter google+
Comentariu

Comentarii: