Noi in Spania
 
alexandriongroup

Diferențele între uniunea consensuală și căsătorie

zoom Diferențele între uniunea consensuală și căsătorie

20 decembrie 2018

Deși ambele opțiuni sunt prevăzute în Dreptul familiei, sunt multe deosebiri între ele

 

 

Uniunea consensuală (unión de hecho) și căsătoria nu sunt echivalente. Jurisprudența Tribunalului Suprem, în aceeași linie cu cea a Tribunalului Constituțional, a precizat că uniunea consensuală – condiție dobândită întotdeauna și când cei care conviețuiesc se înscriu în Registro de Parejas de Hecho corespunzător – este o instituție ce nu are nimic de-a face cu căsătoria (matrimonio), cu toate că amândouă apar în Dreptul familiei. Ba mai mult, după cum spune sentința Tribunalului Suprem de pe 12 septembrie 2005, odată cu existența căsătoriei între persoane de același sex și a divorțului unilateral, se poate spune că uniunea consensuală este formată de către persoane care nu vor să se căsătorească, evitând tot ce implică o căsătorie.

Când comunitățile autonome – dat fiind faptul că nu există o lege la nivel de stat – și-au regularizat legile, au extins drepturile sau prestațiile căsătoriei uniunilor consensuale înscrise după cum prevede legea.

Diferențele cele mai semnificative se găsesc în chestiunile cu privire la moștenire, cele fiscale și de lichidare a patrimoniului comun. Specialiștii în Drept avertizează și că „trebuie să se vadă regularizarea din locul de rezidență, ca urmare a faptului că, spre deosebire de căsătorie, fiecare comunitate autonomă are propria legislație și nu toate acordă aceleași drepturi”.   

Iată caracteristicile principale, principalele diferențe și asemănări între uniunea consensuală și căsătorie:

Regimul juridic și condițiile 

Articolul 44 din Codul Civil (CC) – normativa la nivel de stat – spune că o căsătorie este uniunea stabilă și permanentă a două persoane de sexe diferite sau de același sex. După realizarea formalităților necesare, conform cu legislația Registrului Civil și odată dovedită capacitatea de a se căsători (art. 56 CC), cele două persoane care se căsătoresc își vor exprima consimțământul în fața autorității competente (art. 57 CC) și a doi martori, redactându-se înscrierea sau documentul corespunzător, ce se va înscrie în mod obligatoriu în Registrul Civil corespunzător.    

Nu pot să se căsătorească, matrimoniul urmând să fie anulat:

- minorii care sunt sub tutelă (no emancipados) 

- persoanele care se află într-o legătură matrimonială prealabilă nedizolvată

- rude în linie colaterală până la gradul al treilea

- un condamnat ca autor sau complice pentru moartea premeditată a soțului anterior, cu excepția cazului în care există o dispensă din partea Ministerului Justiției.  

Cu privire la uniunea consensuală, în Spania nu există o legislație cu aplicare generală, la nivelul întregii țări pentru regularizarea uniunilor consensuale.

Definiția uniunii consensuale

Uniunea consensuală se poate defini drept o uniune liberă, publică și stabilă a două persoane, independent de orientarea lor sexuală, cu condiția să aibă între ele o relație de afectivitate analoagă cu căsătoria, fiind incompatibilă cu orice căsătorie a acestor două persoane. Articolul 1 din Ley de Uniones de Hecho de la Comunidad de Madrid prevede că legea în discuție se aplică persoanelor care conviețuiesc în pereche, liber, public și cunoscut, stabil, neîntrerupt timp de cel puțin 12 luni, existând o relație de afectivitate, întotdeauna când decid voluntar să înscrie uniunea în Registro de Uniones de Hecho.  

Cerințele pentru înscriere ca pareja de hecho

- să fie majori   

- perechea să aibă un an sau doi de conviețuire. Să dovedească acest lucru cu declarații de conviețuire semnate de martori.

- să nu fie căsătoriți

- unul dintre membri să fie înregistrat cu rezidența în comunitatea autonomă unde se face înscrierea

- la înscrierea în Registrul Uniunilor Consensuale să fie prezenți doi martori, pe lângă pereche

Nu pot forma uniune consensuală:

- minorii sub tutelă (no emancipados)

- persoanele legate prin relație matrimonială neseparate legal 

- persoanele care formează o uniune stabilă cu o altă persoană

- rudele în linie directă prin consangvinitate sau adopție

- rudele în linie colaterală prin consangvinitate sau adopție până la gradul al treilea

- Nu se poate stabili constituirea unei perechi stabile necăsătorite cu caracter temporar, nici supunerea față de această condiție. 

Pensia compensatorie în caz de separare

În cazul separării perechii, unele comunități autonome regularizează o pensie compensatoare pentru membrul care a rezultat defavorizat, însă altele nu prevăd acest lucru. Totuși, membrii trebuie să stabilească acest lucru în mod expres și să îl cuprindă într-un document public, pentru că, după cum dispune articolul 4.3 din Ley de Uniones de Hecho de la Comunidad de Madrid, „în lipsa unei înțelegeri se va considera, dacă nu există o dovadă în sens contrar, că membrii uniunii contribuie în mod egal la susținerea cheltuielilor acesteia proporțional cu resursele fiecăruia”, membrul defavorizat trebuind să recurgă la justiție.   

Diferența fundamentală între căsătorie și uniunea consensuală constă în faptul că în cazul căsătoriei soțul defavorizat va putea solicita pensia compensatorie chiar la procedura de separare sau divorț. 

Regimul economic

Și în această privință sunt diferențe notabile pentru că atunci când soții se căsătoresc regimul lor economic este definit de lege și va fi de gananciales, separación de bienes sau partición en ganancias

Pentru uniunile consensuale nu există nici un regim economic, pentru că prevalează autonomia voinței. După cum dispune articolul 4 al Legii Uniunilor Consensuale a Comunității Madrid „membrii uniunii consensuale vor putea stabili în mod valabil în documentul public (escritura pública) pactele pe care le consideră conveniente pentru relațiile lor economice pe durata conviețuirii și pentru lichidarea acestora după încheierea acesteia”. În pactul semnat se poate alege între oricare dintre tiparele posibile    (separación de bienes, comunidad de bienes ordinaria, régimen de participación etc.). Pactele nu pot fi contrare legilor, să limiteze egalitatea de drepturi ce corespunde fiecărui conviețuitor sau să îl prejudicieze grav pe unul dintre ei, pentru că în acest caz vor fi nule și nu vor avea valabilitate. 

Dacă nu sunt pacte exprese, va trebui să se vadă dacă există pacte tacite (facta concludentia) între cei care conviețuiesc ce dovedesc voința de a pune în comun toate bunurile și să constituie o comunitate universală de bunuri.    

Pensia de văduvie 

Există diferențe și în accesul la pensia de văduvie din partea sistemului de Securitate Socială. În cazul căsătoriei, soții vor avea dreptul la pensie de văduvie, indiferent de durata căsătoriei și de veniturile supraviețuitorului.

Totuși, pentru ca un conviețuitor să poată încasa pensia în cazul decesului perechii, trebuie să dovedească:

1. Că au fost pereche neîntrerupt timp de doi ani înaintea decesului. Cu alte cuvinte, că au fost înscriși în Registro de Parejas de Hecho timp de doi ani, fapt ce poate fi dovedit printr-un certificat emis de Registrul uniunilor consensuale corespunzător.    

2. Pe lângă înscrierea în registru timp de doi ani, trebuie să se dovedească și o conviețuire neîntreruptă în cei cinci ani anteriori decesului. Acest lucru se poate dovedi printr-un certificat de înregistrare a reședinței (empadronamiento), care să dovedească că cele două persoane au locuit la aceeași adresă.   

3. Veniturile supraviețuitorului nu pot să depășească o anumită limită, pe care o stabilește fiecare comunitate autonomă.

Moșteniri și donații

Aici sunt cele mai mari diferențe, dat fiind faptul că persoanele care conviețuiesc nu au dreptul să își moștenească perechea, astfel încât este necesar să se facă testament, respectându-se drepturile de succesiune ale moștenitorilor legitimi. Astfel, dacă sunt proprietari ai unui imobil pe jumătate și în regim pro indiviso (n.r.: fără diviziune), nu supraviețuitorul va moșteni cealaltă jumătate, ci moștenitorii săi legali.

În cazul căsătoriei, soțul văduv are dreptul la uzufructul așa-numitului tercio de mejora.    

Fiscalitatea

Spre deosebire de soți, conviețuitorii nu pot să plătească impozit împreună în declarația de IRPF. O pot face doar individual. Soții pot opta între a face declarația IRPF împreună sau independent. 

În ceea ce privește donațiile, conviețuitorii nu au dreptul la scutirile fiscale de la nivel de comunitate autonomă de care soții se bucură. Totuși, atât soții, cât și conviețuitorii pot avea acces la subvenții, locuințe publice, acordare de ajutoare și burse și scutiri fiscale în comunitatea lor autonomă. 

Permise de la muncă plătite

Conviețuitorii, la fel ca și soții, pot să se bucure de permisul de la muncă drept urmare a unei boli grave sau a morții conviețuitorului. De asemenea, atât soții, cât și uniunea consensuală se bucură de aceleași permise de paternitate sau maternitate.  

Personalul funcționar are dreptul la obținerea permisului de 15 zile pentru căsătorie sau înscriere ca uniune consensuală în registrul public corespunzător. Dacă conviețuitorii lucrează într-o firmă privată, Statutul Lucrătorilor nu are în vedere pentru ei acest permis. Se bucură de permisul de 15 zile doar dacă Acordul colectiv din sectorul de aplicare prevede acest lucru și îl recunoaște.

Închirieri

În cazul decesului membrului titular al contractului, Legea Închirierilor Urbane prevede dreptul de subrogare reală al perechii, întotdeauna când se dovedesc doi ani de conviețuire prin înscrierea în registru.

Adopție

Uniunea consensuală poate să o facă, dar în practică este mai dificil să treacă peste cerințele birocratice.

Dizolvare

Căsătoria se dizolvă:

- ca urmare a morții soțului

- odată trecute trei luni de când a avut loc căsătoria, aceasta se poate desface, la cererea doar a unuia dintre ei, prin divorț, nefiind necesar să se prezinte nici o cauză.   

Uniunea consensuală se dizolvă:

- de comun acord, notificându-se acest lucru și înscriindu-se în registru

- prin decizie unilaterală a unuia dintre membrii uniunii, notificată celuilalt prin oricare dintre firmele admise în Drept. Anularea înscrierii se poate face la cererea doar a unuia dintre membri, și șeful Registrului îi va comunica celeilalte părți anularea.  

- prin moartea unuia dintre membri

- prin separarea de fapt de mai mult de șase luni

- prin căsătorirea unuia dintre membri.

 

 

Acțiune:  facebook twitter google+
Comentariu

Comentarii: