Noi in Spania
 
alexandriongroup

Banca Națională a Spaniei: Creșterea salariului minim nu îi va ajuta pe cei cu veniturile cele mai mici

zoom Banca Națională a Spaniei: Creșterea salariului minim nu îi va ajuta pe cei cu veniturile cele mai mici

7 februarie 2019

Banca Națională a Spaniei consideră că urcarea salariului minim, de 22,3%, până la 900 de euro, nu va ajuta persoanele cu veniturile cele mai mici, nici nu va corecta inegalitatea.   

Conform acestei instituții, sărăcia și inegalitatea se datorează mai ales lipsei de locuri de muncă, contractelor foarte scurte și, în definitiv, orelor puține de lucru. Totuși, atrage atenția că urcarea Salariului Minim Interprofesional (SMI) poate face ca 12,7% dintre lucrătorii care înainte de 1 ianuarie 2019 aveau un salariu sub 900 de euro să își piardă serviciul. Acest procent reprezintă circa 125.000 de posturi de muncă distruse, 0,8% dintre cele 16 milioane de contracte cu normă întreagă.

Pe 1 februarie, Banca Națională a Spaniei a publicat analiza pe care s-a bazat guvernatorul său când a criticat urcarea salariului minim, aprobată de guvernul Sánchez. Studiul analizează consecințele creșterii de 8%, aplicată în 2017, și încearcă să își extrapoleze concluziile creșterii din 2019. „Rezultatele arată că urcarea din 2017 ar fi avut un efect negativ asupra probabilității de menținere a serviciului de către lucrătorii cu salarii sub noul salariu minim, fapt ce ar fi extrem de important pentru lucrătorii mai în vârstă. Creșterea aprobată pentru SMI în 2019 este cu mult mai mare decât cele anterioare, de aceea crește considerabil preocuparea în ceea ce privește efectele negative față de menținerea unui anumit număr de locuri de muncă. Conform estimărilor prezentate în acest articol, aceste efecte negative ar putea fi semnificative”, se afirmă în document. 

Bazându-se pe literatura existentă, analiza informează că nu este clar dacă urcarea salariului minim ar reduce sărăcia. În principal deoarece are un efect negativ asupra locurilor de muncă, a micșorării numărului orelor de lucru. În plus, ar putea avea efecte și peste cinci ani, deoarece schimbă forma în care angajatorii își organizează mâna de lucru.   

Cei mai afectați ar urma să fie lucrătorii cu mai puține studii, în cazul lor existând o probabilitate mai mare de a fi înlocuiți de mașini.

Pe de altă parte, documentul atrage atenția că urcarea salariului celor care își mențin serviciul ar putea să fie parțial neutralizată din cauza unei creșteri mai mari a inflației, în special la produsele consumate cel mai mult de cei cu veniturile cele mai reduse.

Rezultatele creșterii SMI în 2017 

Studiul are în vedere urcarea de 8% a salariului, ce s-a aplicat în 2017. Și analizează ce s-a întâmplat cu persoanele care primeau chiar salariul care intra în segmentul de creștere, în total, 2,4% din totalul mostrei de contracte. Ce s-a întâmplat cu posturile lor? Pentru a răspunde, pe de o parte, compară probabilitatea pe care au avut-o în anul menționat de a-și pierde locul de muncă cu cea cu care s-au confruntat cu un an înainte, când nu li se aplicase o creștere a salariului minim. Iar pe de alta, compară această probabilitate cu cea înregistrată în cazul lucrătorilor care în 2017 primeau un salariu puțin mai mare decât segmentul cu salariul minim crescut și, deci, nu au fost influențați. Concluzia analizei? 3,1% dintre angajații cărora li s-a aplicat urcarea SMI și-au pierdut postul de muncă – circa 12.000, din 384.000.

Totuși, incidența a fost diferită în funcție de grupurile de vârstă: 20% dintre lucrătorii sub 25 de ani au fost afectați și au suferit o pierdere a serviciului într-o proporție de 0,8%. 10,7% dintre angajații peste 45 de ani au avut de suferit din această cauză. 

Pe scară largă, în 2017 s-a distrus 0,1% dintre cele 16 milioane de posturi de muncă cu normă întreagă.          

Urcarea salariului minim interprofesional îi afectează pe noii lucrători     

În ceea ce privește extrapolarea pentru 2019, creșterea de 22,3% îi influențează pe mulți. Concret, pe 6,2% dintre lucrătorii cu normă întreagă, conform mostrei de contracte din 2017. În cazul celor care au intrat recent pe piața muncii, incidența ajunge la 22,5%. Unu din fiecare patru tineri are venituri mai mici decât SMI. Femeile sunt cele mai afectate, 8,5% față de 4,9% dintre bărbați. Orense (15,5%), Santa Cruz de Tenerife (13,9%) și Badajoz (12,4%) sunt provinciile unde creșterea salariului minim interprofesional va avea cea mai mare influență. Jumătate dintre lucrătorii cu un salariu sub 900 de euro au contracte pe durată determinată. Iar 40% sunt în firme cu mai puțin de cinci angajați, remarcă Banca Națională a Spaniei. 

Trebuie spus că datele se referă doar la posturile de muncă pierdute, neavându-se în vedere crearea de noi contracte, ce ar putea avea loc în același timp. Nici dacă s-a redus numărul de ore muncite. Totuși, pentru moment proiecțiile făcute de analiști cu privire la piața muncii par să remarce același efect: în timp ce în 2018 s-au generat aproximativ 560.000 de posturi pentru o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) de 2,5%, acum chiar Guvernul ia în calcul încheierea a circa 300.000 de contracte pentru o creștere a PIB-ului de 2,2%. 

Banca Națională a Spaniei concluzionează că inegalitatea din Spania nu se datorează faptului că au crescut diferențele între salarii. Problema este generată de realitatea că persoanele cu venituri mici nu lucrează sau o fac pentru puține ore și zile. De aceea, „ar fi de dorit să se bazeze politicile cu obiectivul reducerii inegalității între venituri pe instrumente care să intensifice înființarea de locuri de muncă și să se reducă caracterul temporar al contractelor anumitor colective, între care persoanele cu o calificare joasă și șomerii de lungă durată, care au fost cei mai afectați de la începutul crizei”, se declară. 

Banca Națională a Spaniei recomandă ca, după creșterea SMI, să se ia măsuri ca să crească posibilitatea cetățenilor care ar putea să își piardă serviciul să își mențină locul de muncă. 

 

Acțiune:  facebook twitter google+
Comentariu

Comentarii: