Noi in Spania
 
alexandriongroup

Cât timp pot să fiu în concediu medical și ce bani voi primi în această perioadă?

zoom Cât timp pot să fiu în concediu medical și ce bani voi primi în această perioadă?

19 septembrie 2019

Cât a durat criza economică, teama pierderii serviciului a redus cheltuielile pe care sistemul de Securitate Socială le-a înregistrat pentru concediile medicale. Însă cele mai recente date prezentate de Ministerul Muncii arată că a dispărut această tendință: în primul semestru din 2019 cheltuielile relaționate cu concediile medicale au crescut cu 12%.  

Există o anume probabilitate ca, pe durata stagiului în muncă, să apară situații care să împiedice lucrătorii să își desfășoare munca și să trebuiască să ceară un concediu medical; în termeni de specialitate, să solicite una incapacidad laboral. Această situație provoacă multe întrebări, majoritatea relaționate cu suma de bani pe care o vor primi cât sunt de baja, care este perioada maximă în care pot să fie în această situație, cum pot face reclamație dacă nu sunt de acord cu recomandarea de a reveni la serviciu ori dacă un angajat poate fi concediat în acest timp.    

Ce implică să fii în concediu medical?

Incapacitatea temporară de a munci (incapacidad temporal) este situația în care lucrătorul nu poate să își exercite sarcinile profesionale din cauza unei boli, comune sau profesionale, ori a unui accident, de muncă sau nu. Sunt considerate situații de incapacitate temporară de a munci și perioadele sub observație ca urmare a unei boli profesionale, când este necesară baja médica.     

În acest timp lucrătorul primește o indemnizație de concediu medical de la Seguridad Social sau de la mutua cu care colaborează firma angajatoare, analizându-se dacă sunt acoperite cauzele comune (contingencias comunes). În cazul unui accident de muncă, mutua plătește indemnizația pentru incapacitate temporară. Principala notă definitorie este că o face temporar, pentru o scurtă perioadă de timp și, în funcție de motivul incapacității, ca urmare a unei boli comune ori din cauza unui accident de muncă, cerințele și caracteristicile pot fi diferite.       

În cazul în care incapacitatea temporară este consecința unei boli comune, este nevoie să se fi cotizat un minimum de 180 de zile în ultimii cinci ani. Dar dacă este cauzată de un accident de muncă, nu este nevoie de o perioadă minimă de cotizare, după cum prevede articolul 172 din la Ley Reguladora de la Seguridad Social (LGSS).

365 de zile, perioadă ce se poate prelungi

Conform LGSS, perioada maximă în care poți fi în concediu medical este de un an, 365 de zile. Dacă după trecerea acestui timp lucrătorul continuă să fie de baja, organismele competente din sistemul de Securitate Socială vor evalua starea de sănătate a lucrătorului pentru a decide dacă poate reveni la serviciu, considerând că este apt pentru muncă, sau să propună ca lucrătorul să beneficieze de incapacidad permanentebaja va continua până ce i se va recunoaște gradul corespunzător de incapacitate permanentă. O altă opțiune este o prelungire de șase luni, perioadă în care situația sănătății lucrătorului va fi controlată periodic. În acest ultim caz, dacă se termină perioada de șase luni și continuă să fie de baja, Seguridad Social trebuie să opteze, din nou, între două situații. Prima posibilitate este ca lucrătorul să fie dat de alta, considerându-se că este vindecat și că poate reveni la serviciu; sau să se propună incapacidad permanente. O altă opțiune este să se amâne încadrarea la incapacitate permanentă pentru cazurile în care lucrătorul are nevoie de mai mult timp să se recupereze – fără să trebuiască să solicite incapacidad permanente –, perioadă ce poate fi de maximum 180 de zile.      

Ce indemnizație voi primi? 

Și cauza care duce la o incapacitate temporară este determinantă când se calculează indemnizația economică corespunzătoare. Dacă se produce din cauza unei boli comune, pentru primele trei zile nu se primește indemnizație. După trecerea lor, se ține cont de baza de contingencias comunes din salariul din luna trecută, aceasta împărțindu-se la 30 pentru a se afla baza per zi de concediu medical. În această situație, între ziua a patra și a douăzecea zi de concediu ar urma să se primească 60% din baza menționată. Din ziua 21 până la final – 75%.    

În cazul în care cauza este un accident de muncă, se pleacă de la baza por contingencias profesionales o accidente de trabajo, care se împarte la 30 pentru a se obține baza per zi. În această situație se va primi 75% din baza menționată chiar din prima zi de concediu medical.

În ambele cazuri aceste procente pot fi completate până la 100% dacă acordul colectiv de aplicare sau acordurile în cadrul unei anumite firme o obligă pe aceasta să o facă.

Cazuri diferite sunt reprezentate de contractele pentru formare și învățare ori de contractele cu normă parțială. Pentru cele pentru formare se ține cont de baza minimă de cotizare din regimul general; pentru contractele cu normă parțială, baza regulatoare zilnică va fi cea care rezultă din împărțirea sumei bazelor de cotizare cu normă parțială dovedite de la ultima angajare cu un maximum de trei luni imediat anterioare concediului medical la numărul de zile naturale din perioada în discuție.

Recăderi  

Dacă în următoarele șase luni lucrătorul are din nou probleme de sănătate din aceeași cauză, perioadele se acumulează; cu alte cuvinte, la al doilea concediu medical nu se iau în calcul noi termene. De asemenea, sunt și efecte economice, deoarece indemnizația de concediu medical va fi achitată de cine a plătit-o pe cea anterioară, iar cuantumul este la fel.  

Contestarea recomandării de ieșire din concediu medical   

Dacă lucrătorul nu este de acord cu recomandarea de reîncepere a serviciului și contestă alta médica, acest lucru nu împiedică executarea acesteia. Lucrătorul este obligat să reînceapă munca, iar dacă nu o face, firma îl poate concedia. Termenul pentru reclamație este de 11-20 de zile, în funcție de perioada în care lucrătorul a fost în concediu medical. În decizia de alta médica trebuie să figureze acest termen.  

Concediere nulă sau nelegală   

Lucrătorul aflat într-o situație de incapacitate temporară poate să fie concediat din cauze obiective, economice ori de organizare, dacă firma dovedește acest fapt. Totuși, este mai dificil să se demonstreze o concediere disciplinară dacă lucrătorul nu a mers la serviciu.

Însă dacă acest lucru se întâmplă, problema stă în contestarea concedierii. Dacă nu se dovedesc cauzele, putem fi în fața unei concedieri nelegale (improcedente) ori nule. Este improcedente în cazul în care cauza reală a concedierii a fost concediul medical. Se consideră nulă atunci când s-a încălcat un drept fundamental. Acest punct a fost clarificat de sentința Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), de pe 1 decembrie 2016, când s-a anulat încetarea contractului de muncă al unui bucătar în perioada când acesta se afla într-o situație de incapacitate temporară cu o durată neprecizată. CJUE a considerat acest lucrător ca având „un grad de invaliditate”, iar din acest motiv a declarat concedierea discriminatorie, încălcând dreptul la integritatea fizică și la sănătate.

Lucrătorul aflat într-o situație de incapacitate temporară este mai bine protejat datorită acestei sentințe la nivel de Uniunea Europeană, doctrina jurisprudențială spaniolă fiind modificată în ceea ce privește concedierile nelegale.       

 

Acțiune:  facebook twitter google+
Comentariu

Comentarii: