Noi in Spania
 
alexandriongroup

Învăţământul obligatoriu, extins la 15 clase

zoom Învăţământul obligatoriu, extins la 15 clase

4 aprilie 2019

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, pe 1 aprilie, legea pentru modificarea Legii educaţiei naţionale 1/2011 prin care învăţământul obligatoriu este mărit la 15 clase, incluzând grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare din învăţământul preşcolar.

„Alineatele (1) şi (2) ale articolului 16 se modifică şi vor avea următorul cuprins: «Art. 16. – (1) Învăţământul general obligatoriu cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul secundar superior şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030. (2) Frecventarea învăţământul obligatoriu poate înceta la forma cu frecvenţă la 18 ani». Alineatul (1) al articolului 24 se modifică şi va avea următorul cuprins: «Art. 24. – (1) Învăţământul general obligatoriu cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul secundar superior şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030.»”, arată textul legii.

Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică un proiect prin care diferenţiază bacalaureatul în patru tipuri de programe: ştiinţe, studii socio-umaniste, studii vocaţionale şi bacalaureatul profesional. Fiecare program va avea propriul examen de absolvire, ce duce la obţinerea unei diplome de bacalaureat.

Examenele de absolvire pentru programele de ştiinţe şi socio-umaniste (Bacalaureat A1 si A2) şi pentru programul vocaţional (Bacalaureat V) vor include probe specifice fiecărui program şi o probă de maturitate care evaluează capacitatea absolventului de a folosi, în mod practic, competenţele dobândite pe parcursul întregului parcurs şcolar obligatoriu, creativitatea, cunoştinţele, abilităţile, aptitudinile şi atitudinile absolventului.

Potrivit proiectului, lansat vinerea trecută de ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu, sub titlul Educaţia ne uneşte – Viziune asupra viitorului educaţiei în România, ciclul secundar superior începe la vârsta de 15 sau 16 ani şi are durata de 3 sau 4 ani, care se organizează în programe de studii profesionale, studii liceale vocaţionale, studii liceale de ştiinţe şi socio-umaniste.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) susţine extinderea treptată la 15 clase a învăţământului obligatoriu, însă, pentru a putea fi realizat acest lucru, trebuie rezolvate o serie de probleme serioase cu care se confruntă sistemul, potrivit unui comunicat al sindicatelor.

În primul rând, trebuie găsite soluţii pentru o problemă care trenează mulţi ani: deficitul locurilor la grădiniţă. Numai în Bucureşti există un deficit de 7.000 de locuri, iar numărul cadrelor didactice din învăţământul preşcolar este insuficient şi sunt multe situaţii în care educatoarele sunt nevoite să lucreze cu grupe de preşcolari supradimensionate.

Totodată, trebuie spus că integrarea copiilor în sistemul de educaţie nu poate fi făcută dacă nu le sunt puse acestora la dispoziţie dotările necesare, precum şi cadre didactice bine pregătite.

„Este foarte bine că a fost luată această decizie de extindere a învăţământului obligatoriu. Dar trebuie să înţelegem, măcar acum, de ce este importantă creşterea finanţării sistemului de educaţie din România. Nu e suficient că aduci nişte copii în grădiniţe, şcoli sau licee, pe care îi aşezi în bănci şi îi ţii ocupaţi”, a afirmat Simion Hăncescu, preşedintele FSLI, citat în comunicat.

Potrivit acestuia, educaţia trebuie să dezvolte, iar acest lucru înseamnă locuri suficiente, pentru un acces egal al tuturor copiilor în grădinițe şi şcoli, unităţi de învăţământ dotate cu materiale didactice care să ofere o nouă perspectivă a stilului de predare şi de învăţare, unul modern, nu unul tern, care oboseşte elevii, precum şi readaptarea programelor şcolare la cerinţele de pe piaţa muncii, pentru a avea tineri absolvenţi cu şanse reale de angajare şi funcţionali din punct de vedere profesional.

„Şi, da, trebuie spus, pentru toate acestea avem nevoie de strategi buni în educaţie şi de bani pentru investiţii. Altfel, nu facem decât să îngrămădim nişte copii sau tineri în săli de clase”, a adăugat Hăncescu.

 

Acțiune:  facebook twitter google+
Comentariu

Comentarii: